Skip to main content

Primul Război Mondial pe Valea Oltului - imagini de arhivă

      Bătălia de pe Valea Oltului a făcut parte din operația de apărare a trecătorilor din Munții Carpați, cea de-a treia operație de nivel strategic desfășurată de Armata României în campania anului 1916. Ea s-a desfășurat începând cu a doua decadă a lunii septembrie și până la începutul lunii octombrie 1916, având trei obiective principale: oprirea ofensivei declanșate de inamic pe frontul din Transilvania, menținerea și consolidarea unui dispozitiv defensiv pe aliniamentul Munților Carpați și crearea condițiilor pentru reluarea inițiativei strategice și trecerea la ofensivă.
        Planul de operații al Puterilor Centrale prevedea în faza inițială o dublă ofensivă. Prima dintre acestea era a Armatei 1 austro-ungară în zona Trotuș-Oituz având ca scop ocuparea acestei trecători și ulterior interceptarea comunicației de pe Valea Siretului pentru a preveni sosirea ajutoarelor ruse.
        Cea de-a doua urma să fie desfășurată de Armata 9 germană și avea ca obiectiv „deschiderea drumului peste munți spre București, pe calea cea mai scurtă, astfel ca întreg teritoriul de vest al Munteniei să fie tăiat ca de un cuțit”. Dacă aceste două operații reușeau, planul prevedea o a treia operație care care consta în trecerea Dunării de către forțele aflate sub comanda lui Mackensen și desfășurarea unui atac concentrat asupra Bucureștiului.
        Planul de operații român prevedea trecerea la apărarea strategică pe întreg frontul de nord și menținerea de către cele trei armate (1, 2 și de Nord) a aliniamentului Carpaților până la sosirea iernii „când zăpezile mari ce vor cădea peste munți vor opri operațiile”.

                     Tunuri germane în apropiere de Sibiu

Tren blindat capturat de trupele române

 Adăpost al trupelor române

 Poziție defensivă a trupelor române la Câineni

 Pod în apropiere de Turnu Roșu

Tabără lângă Turnu Roșu

 Trupe germane pe Valea Oltului




 
 Trupe germane pe Valea Oltului (se poate observa și data bătăliei pe Valea Oltului 26-29 septembrie 1916 menționata pe placă )

 Poziții românești lângă Câineni
   
Trupe austro-ungare lângă Turnu Roșu 

Comments

  1. Tunul din prima imagine este un obuzier german de 210 mm (21-cm-Mörser), cel mai probabil varianta 1910.

    ReplyDelete

Post a Comment

Popular posts from this blog

Armata româna în primul râzboi mondial - Imagini de acum 100 de ani

       Participarea României la Primul Război Mondial cuprinde totalitatea măsurilor și acțiunilor de ordin politic, diplomatic și militar desfășurate de statul român, singur sau împreună cu aliații, între 13/28 iulie 1914 și 28 octombrie/11 noiembrie 1918, în vederea atingerii scopului politic principal al participării la război - realizarea statului național unitar român.       La izbucnirea Primului Război Mondial, pe plan intern, România era o țară în care chiar dacă instituțiile regimului democratic erau prezente, funcționarea organismului statal era departe de standardele occidentale. Economia avea o structură arhaică și anacronică, bazată pe o agricultură de subzistență, tradițională și cu un nivel redus de productivitate.     Societatea era dominată de o aristocrație funciară (marii proprietari de terenuri agricole) care își exercita dominația asupra unei mase mari de populație, preponderent rurală și în covârșitoare măsură anal...

În tranșee: viața cotidiană pe front (imagini din Primul Război Mondial)

Ofițeri români - Răcoasa 1917      Luptele din vara anului 1917 s-au dat în principal în  așa numitul triunghi al morții, format din spațiul cuprins între zonele Mărăști, Mărășești și Oituz într-un areal geografic oscilând între zone de deal și câmpie. Un relief care nu s-a arătat a  fi problematic în mod special  pentru forțele beligerante. Mult mai dificilă s-a dovedit a fi însă clima. Literatura memorialistică a consemnat în majoritatea lucrărilor foștilor combatanți  atât omniprezenta arșiță năucitoare, cât și muștele și setea care-i chinuie pe cei aproape un milion de soldați care se luptă de ambele părți. Cea mai bună dovadă în acest sens este furnizată de povestea unui atac celebru al armatei române, atacul Regimentului 32 Mircea unde, toropiți de căldură, soldații au renunțat la vestimentație, luptând în cămăși.  Soldați români în transee la Răcoasa 1917  Soldați români se odihnesc -Varnița 1917...

Fotografii inedite din Primul Război Mondial

  Tun de 120 mm în apropiere de Verdea, 1917 Soldați români trag cu o mitraliere  Mitraliera „Saint Étienne”, model 1907  Viața în tranșee - doi soldați se odihnesc în timp ce al treilea veghează mișcările inamicului  Biserică distrusă în apropierea frontului, 1917 Soldați români se odihnesc și mânăncă pe front (Dealul Porcului 1917) Sursa IWM